Freitag, 28. November 2014

Ghid de conversaţie german Listă de fraze uzuale

Ghid de conversaţie german        Listă de fraze uzuale

Germana este vorbită ca limbă oficială în Germania, Austria, părţi din Elveţia, Liechtenstein. Este de asemenea vorbită în departamentul francez Alsace (germană: Elsass), în provincia italiană Alto Adige (germană Südtirol), părţi din Luxemburg şi o mică parte din Belgia.
Ca şi în multe alte limbi europene, există două conjugări ale verbului pentru persoana a II, pentru a exprima felul relaţiei între vorbitor şi ascultător. Dacă eşti familiarizat cu cineva, foloseşte du; dacă relaţia este pur formală, foloseşte Sie. În comparaţie cu limba română, "du" este folosit pentru "tu", iar "Sie" pentru "Dumneavoastră". Dacă vorbeşti cu cineva, pe care-l apelezi cu numele mic foloeşte forma du. Din punct de vedere gramatical, forma Sie este persoana a III-a plural. (Nu întreba de ce.) În ghidul de conversaţie, prima formă este du, a doua este Sie.
Există trei genuri ale substantivului: feminin, masculin şi neutru. Articolul substantivului depinde de genul său: die (f), der (m) şi das (n).
În plus, limba germană foloseşte declinări pentru substantive. Există patru cazuri gramaticale: nominativ, genitiv, dativ şi acusativ. Fiecare dintre ele depinde de genul şi numărul substantivului.
O particularitate a limbii germane, este că toate substantivele, chiar şi cele din mijlocul propoziţiei, încep cu literă mare.
Există foarte multe şi foarte diferite dialecte în ţările vorbitoare de germană. Un german din nord şu unul din sud s-ar înţelege foarte greu, dacă ambii şi-ar vorbi dialectele regionale. Binenţeles, toată lumea înţelege limba standard, dar nu toată lumea poate să o vorbească corect. În general, cu cât vi de mai din sud, cu atât înţelegi mai greu dialectul.
Pe linia de coastă din nord, multă lume vorbeşte un dialect numit Plattdüütsch. Unii spun că ar fi o limbă distinctă, de sine stătătoare, apropiată de olandeză şi germană.
Germana vorbită în partea germană a Elveţiei se numeşte Schwyyzerdüütsch


Listă de fraze uzuale

De bază

Salut. Alo. 
Hallo. (Halo)
Bună. (informal
Hi. (HAI)
Ce mai faci? / Ce mai faceţi?
Wie geht's? (Vii ghets?)
NOTĂ: În germană, asta este chiar o întrebare, nu doar o formă de salutare. Deci, mai bine rămâneţi la 'Hallo' .
Bine, mulţumesc. 
Danke, gut. (Danche, gut)
Cum te cheamă? 
Wie heißt du? / Wie heißen Sie? (Vii haist du? / Vii haisăn Zii?)
Numele meu este ______ . 
Ich heiße ______ . (Ihi haise _____ .)
Încântat de cunoştiinţă. 
Sehr angenehm. (Zer anghenem)
NOTĂ: Mai degrabă în utilizarea formală a limbii.
Te rog / Vă rog. 
Bitte. (Bitte)
Mulţumesc. 
Danke. (Danche)
Cu plăcere. 
Bitte. (Bitte)
Da. 
Ja. (Ia)
Nu. 
Nein. (Nain)
Scuză-mă / Scuzaţi-mă. (captarea atenţiei
Entschuldigung. (Entşuldigung)
Scuză-mă / Scuzaţi-mă. (pardon
Entschuldigung. (Entşuldigung)
Îmi pare rău. 
Tut mir Leid. (Tut mir laid)
La revedere 
Auf Wiedersehen. (Auf Viiderzeeăn.)
Pa (informal
Tschüß. (Cius)
Nu vobesc [bine] germana. 
Ich kann nicht [so gut] deutsch. (IŞ can niŞt [zo gut] doitş)
Vorbiţi româna? 
Sprichst du / Sprechen Sie rumänisch? (Şprihst du / Şprehăn zII RU-me-niŞ?)
Vorbeşte cineva de aici româna? Kann hier jemand rumänisch? (Can hir iemand rumeniş?)
Ajutor! 
Hilfe! (Hilfe!)
Bună dimineaţa. 
Guten Morgen. (Gutăn Morghen)
Bună seara. 
Guten Abend. (Gutăn Abănd)
Noapte bună. 
Gute Nacht. (Gute Naht)
Nu înţeleg. 
Ich verstehe es nicht. (IŞ fărŞtee niŞt)
Unde este baia? 
Wo ist die Toilette? (Vo ist di toalette?)

Probleme

Lasă-mă în pace. 
Lass / Lassen Sie mich in Ruhe . (Las / Lasăn Zii miŞ in Ruee)
Nu mă atinge / atingeţi! 
Fass / Fassen Sie mich nicht an! (Fas / Fasăn Zii miŞ niŞt an)
Chem poliţia. 
Ich rufe die Polizei. (Ih rufe dii Poliţai)
Poliţia! 
Polizei! (Poliţai!)
Stai! Hoţ! 
Halt! Ein Dieb! (Halt! Ain Diib!)
Am nevoie de ajutor. 
Ich brauche deine/Ihre Hilfe. (IŞ brauhe daine / Ire Hilfe)
Este o urgenţă. 
Das ist ein Notfall. (Das ist Ain Notfal)
M-am pierdut. 
Ich habe mich verirrt. (IŞ habe miŞ fărirt)
Mi-am pierdut bagajele. 
Ich habe meine Tasche verloren. (IŞ habe maine Taşe fărloren)
Mi-am pierdut portmoneul. 
Ich habe mein Portemonnaie verloren. (...IŞ habe main portmonéh fărloren)
Notă: Portmonnaie este de origine franceză, dar folosit în germană.
Sunt bolnav. 
Ich bin krank. (IŞ bin cranc)
Sunt rănit. 
Ich bin verletzt. (IŞ bin fărleţt)
Am nevoie de un doctor. 
Ich brauche einen Arzt. (IŞ brauhe ainăn Arţt)
Pot să folosesc telefonul tău / dvs.? 
Kann ich dein/Ihr Telefon benutzen? (Can iŞ dain / Ir Telefon benuţăn)

Numere

eins (ains)
zwei (ţvai)
drei (drai)
vier (fir)
fünf (fiunf)
sechs (zex)
sieben (ziiben)
acht (aht)
neun (noin)
10 
zehn (ţen)
11 
elf (elf)
12 
zwölf (zvoelf)
13 
dreizehn (draiţen)
14 
vierzehn (firţen)
15 
fünfzehn (fiunfţen)
16 
sechzehn (zexţen)
17 
siebzehn (zibţen)
18 
achtzehn (ahtţen)
19 
neunzehn (noinţen)
20 
zwanzig (ţvanţig)
21 
einundzwanzig (ain und ţvanţig)
22 
zweiundzwanzig (ţvei und ţvanţig)
23 
dreiundzwanzig (drai und ţvanţig)
30 
dreißig (draisih)
40 
vierzig (firţih)
50 
fünfzig (fiunfţih)
60 
sechzig (zexţih)
70 
siebzig (zibţih)
80 
achtzig (ahtţih)
90 
neunzig (noinţih)
100 
(ein)hundert (hundărt)
200 
zweihundert (ţvei hundărt)
300 
dreihundert (drai hundărt)
1000 
(ein)tausend (tauzănd)
2000 
zweitausend (ţvai tauzănd)
1.000.000 
eine Million (aine milion)
1.000.000.000 
eine Milliarde (aine miliarde)
1.000.000.000.000 
eine Billion (aine bilion)
numărul _____ (tren, autobuz, etc.
Nummer _____ (număr)
jumătate 
halb (halb)
jumătatea 
die Hälfte (dii helfte)
mai puţin 
weniger (venigăr)
mai mult 
mehr (mer)

Timp

acum 
jetzt (ieţt)
mai târziu 
später (spetăr)
înainte 
vor (for)
dimineaţă 
Morgen (morgăn)
dimineaţa 
morgens (morgăns)
mâine dimineaţă 
morgen früh (morgăn friu)
după-amiază 
Nachmittag (nahmittag)
după-amiaza 
nachmittags (nahmittags)
seară 
Abend (abănd)
seara 
abends (abănds)
noapte 
Nacht (naht)
noaptea 
nachts (nahts)

Ceasul

ora unu 
ein Uhr (ain Ur)
ora două 
2 Uhr (ţvei Ur)
prânz 
12 Uhr sau Mittag (ţvoelf Ur sau Mittag)
ora treisprezece 
13 Uhr (draiţen Ur)
ora paisprezece 
14 Uhr (firţen Ur)
miez de nopţii 
Mitternacht sau 0 Uhr sau 24 Uhr (mittărnaht sau nul Ur sau firundţvanţih Ur)

Durată

_____ minut(e) 
_____ Minute(n) (Minute (Minutăn))
_____ oră(ore) 
_____ Stunde(n) (Ştunde (Ştundăn))
_____ zi(le) 
_____ Tag(e) (Tag(e))
_____ săptămână(săptămâni) 
_____ Woche(n) (Vohe (Vohăn))
_____ lună(luni) 
_____ Monat(e) (Monat (Monate))
_____ an(i) 
_____ Jahr(e) (Iar(e))

Zile

astăzi 
heute (hoi-te)
ieri 
gestern (GES-tàrn)
mâine 
morgen (MOR-găn)
săptămâna aceasta 
diese Woche (DII-ze VO-he)
ultima săptămână 
letzte Woche (LEŢ-te VO-he)
săptămâna următoare 
nächste Woche (NEX-te VO-he)
Luni 
Montag (MON-tak)
Marţi 
Dienstag (DIINS-tak)
Miercuri 
Mittwoch (MIT-voh)
Joi 
Donnerstag (DO-nărs-tak)
Vineri 
Freitag (FRAI-tak)
Sâmbătă 
Samstag (ZAMS-tak)
Duminică 
Sonntag (ZON-tac)

Luni

Ianuarie 
Januar (Ianuar)
Februarie 
Februar (Februar)
Martie 
März (Merţ)
Aprilie 
April (April)
Mai 
Mai (Mai)
Iunie 
Juni (Iuni)
Iulie 
July (Iuli)
August 
August (August)
Septembrie 
September (Zeptembăr)
Octombrie 
Oktober (Octobăr)
Noiembrie 
November (Novembăr)
Decembrie 
Dezember (Deţembăr)

Pentru mai multe informaţii.
 Cu ajutorul acestui curs gratuit de limba germana puteti invata germana online si rapid .
 https://www.facebook.com/groups/Cursdelimbagermana/

.
.
Ma gasiti pe Facebook..
https://www.facebook.com/DigitalPhotographyWallpapers.HD
https://www.facebook.com/profile.php?id=100006920250357
https://www.facebook.com/DigitalPhotographyWallpapers